Din punct de vedere al calitatii apei,
Betta este un peste putin
pretentios. In ceea ce priveste vasul folosit pentru depunere, el poate
fi foarte diferit ca forma si volum. Astfel in Orient se folosesc pentru
depunerea icrelor oale emailate si ceramice.
Ca o indicatie
suplimentara nu trebuie ca vasul sa fie nici prea mic, dar nici prea
mare pentru ca pestii sa nu se piarda unul de altul.
Din punct de vedere al temperaturii, exista informatii ca
Betta a depus
la 18° C, dar un succes deplin s-a obtinut la o temperatura cuprinsa
intre 24-29° C. Aceste temperaturi reflecta, mai mult ca sigur,
temperaturile din
biotopul natural.
Astfel un prim criteriu de a alege perechea depunatoare il constituie
culoarea. La o prima tentativa de a reproduce Betta acest aspect ne va
interesa mai putin, totul este sa obtinem puii. Dar la o a doua sau a
treia reproducere (succes) vom deveni mai pretentiosi. Astfel vom alege o
pereche rosie (albastra, alba sau verde) pe care-i vom pune la
reprodus.
Dupa criterii de culoare alegem o pereche matura sexual. Deja am
pregatit acvariu pentru reproducere, am asigurat o temperatura a apei de
26-28° C. Sa vedem de ce mai avem nevoie pentru un succes al
reproducerii. Ca la orice ovipar, introducem femela cu 12-24 de ore
inainte in bazinul de reproducere. In cazul lui Betta, in acvariu am pus
un grup de plante plutitoare: Riccia fluitans, Ceratopteris, precum si
un grup de plante ca: Cryptocarine ale caror radacini le-am prins cu o
agrafa de plumb si care au fost asezate in 2 sau 3 colturi ale
acvariului. Plantele plutitoare ajuta la
formarea cuibului de spuma
de catre mascul (suport al viitoarelor icre), iar plantele din colturi
vor servi ca ascunzatori pentru femela in timpul si dupa depunerea
icrelor.
<= (1-day old larvae in a bubble nest. Note that their yolk sacs have not yet been absorbed. Betta fry rely entirely on their gills to breathe.)
Reproducerea incepe cu construirea de catre mascul a unui cuib la
suprafata apei. Pentru constructia cuibului, unii autori pun pe
suprafata apei o hartie cerata sau o ceasca de plastic.
Aceste lucruri
se pun deoarece multi masculi isi construiesc cuibul sub ele. Este de
preferat sa punem doar cateva tufe de Ceratopteris sau frunze rupte de
Echinodorus osiris sau E. orizontalis.
Pregatirea bazinului pentru reproducere costa in:
- un bazin de circa 40 l
- se umple cu apa mai veche (peste 48 de ore)
- se pun in acvariu tufele de plante plutitoare si grupul de plante la
colturi. Pe langa ca acestea constituie un loc de adapost si odihna pentru
maturi si puiet, se pare ca in jurul acestora apare si se dezvolta o viata
microscopica mancata de puiet;
- coloana de apa nu va depasi 10 cm pentru ca icrele de Betta sunt mai grele ca
apa si dupa depunere si fecundare, acestea cad la fundul bazinului, fiind apoi
luate de mascul in gura si fixate in cuibul de spuma. Daca coloana ar fi mai
inalta, atunci dupa 4-5 drumuri, masculul ar obosi si si-ar pierde interesul
pentru reproducere, lasand icrele cazute pe fund unde ar pieri. Adancimea
mica ajuta si puii, care se vor putea ridica singuri la cuib. Sunt relatari ca
nici o adancime de circa 30 cm a coloanei de apa nu ar fi prea mare;
- asigurarea unei temperaturi constante 26-28° C cu ajutorul unui termostat;
- peste acvariu se va pune un geam, acest lucru asigurand mentinerea
temperaturii constante, lucru care trebuie asigurat si dupa primele 30 de zile
de viata, dupa care puietul incepe sa-si dezvolte organul auxiliar de
respiratie (labirintul). De asemenea mentine si o umiditate existenta in
biotopul natural.
Coloana vertebrală
este unită direct cu cutia craniană și coastele.Ea se împarte în 2
regiuni: toracala și codală. Peștii nu au stern. Conformația membrelor
este în strânsă legatură cu modul de locomoție, care este tipic acvatic.
Înotătoarele neperechi (dorsală, codală și anală) au un schelet format
din raze externe osoase ce susțin o membrană tegumentară. Înotătoarele
perechi sunt formate din structuri osoase ale centurilor și structuri
ale părtilor libere ale inotătoarelor. Prin intermediul centurilor
scapulară și pelviană, inotătoarele perechi sunt prinse de scheletul
corpului și musculatură.
