Cleo

Un videoclip cu Pestisorul meu Cleo pe Muzica lui:

ROBBIE WILLIAMS

"Beyond The Sea"

Somewhere beyond the sea,
Somewhere waiting for me,
My lover stands on golden sands
And watches the ships that go sailing.

Somewhere beyond the sea
She's there watching for me.
If I could fly like birds on high
Then straight to her arms I'd go sailing

It's far beyond the star,
It's near beyond the moon.
I know beyond a doubt
My heart will lead me there soon

We'll meet beyond the shore
We'll kiss just as before
And happy we'll be beyond the sea
And never again I'll go sailing

I know beyond a doubt
My heart will lead me there soon
We'll meet, I know, we'll meet beyond the shore
We'll kiss just as before
And happy we will be beyond the sea
And never again I'll go sailing

No more sailing
So long, sailing, sailing, no more sailing

Good-bye, farewell my friend, no more sailing

So long sailing, no more sailing

No more, farewell...

No more sailing

Hrana

   Ca hrana, Betta nu este un peste pretentios, atata timp cat hrana este data la intervale regulate si in cantitati suficiente. Pestelui i se pot administra ca alimente urmatoarele: daphnie vie, congelata, larve de tantari, bucati de carne de vita cruda, tubifex, Artemia salina vie si congelata, rame taiate marunt si bine spalate.

               Se recomanda o dieta cat mai variata. I se poate administra si hrana uscata, dar numai ca hrana suplimentara asociata cu cea vie sau congelata. Indiferent de tipul hranei, este recomandabil sa fie hranit de mai multe ori pe zi, decat o singura data din abundenta. 

Betta Splendens - Reproducere

              Din punct de vedere al calitatii apei, Betta este un peste putin pretentios. In ceea ce priveste vasul folosit pentru depunere, el poate fi foarte diferit ca forma si volum. Astfel in Orient se folosesc pentru depunerea icrelor oale emailate si ceramice. 

Ca o indicatie suplimentara nu trebuie ca vasul sa fie nici prea mic, dar nici prea mare pentru ca pestii sa nu se piarda unul de altul. 

 Din punct de vedere al temperaturii, exista informatii ca Betta a depus la 18° C, dar un succes deplin s-a obtinut la o temperatura cuprinsa intre 24-29° C. Aceste temperaturi reflecta, mai mult ca sigur, temperaturile din biotopul natural.

 Astfel un prim criteriu de a alege perechea depunatoare il constituie culoarea. La o prima tentativa de a reproduce Betta acest aspect ne va interesa mai putin, totul este sa obtinem puii. Dar la o a doua sau a treia reproducere (succes) vom deveni mai pretentiosi. Astfel vom alege o pereche rosie (albastra, alba sau verde) pe care-i vom pune la reprodus. 

             Dupa criterii de culoare alegem o pereche matura sexual. Deja am pregatit acvariu pentru reproducere, am asigurat o temperatura a apei de 26-28° C. Sa vedem de ce mai avem nevoie pentru un succes al reproducerii. Ca la orice ovipar, introducem femela cu 12-24 de ore inainte in bazinul de reproducere. In cazul lui Betta, in acvariu am pus un grup de plante plutitoare: Riccia fluitans, Ceratopteris, precum si un grup de plante ca: Cryptocarine ale caror radacini le-am prins cu o agrafa de plumb si care au fost asezate in 2 sau 3 colturi ale acvariului. Plantele plutitoare ajuta la formarea cuibului de spuma de catre mascul (suport al viitoarelor icre), iar plantele din colturi vor servi ca ascunzatori pentru femela in timpul si dupa depunerea icrelor.

<= (1-day old larvae in a bubble nest. Note that their yolk sacs have not yet been absorbed. Betta fry rely entirely on their gills to breathe.)

Reproducerea incepe cu construirea de catre mascul a unui cuib la suprafata apei. Pentru constructia cuibului, unii autori pun pe suprafata apei o hartie cerata sau o ceasca de plastic. 

Aceste lucruri se pun deoarece multi masculi isi construiesc cuibul sub ele. Este de preferat sa punem doar cateva tufe de Ceratopteris sau frunze rupte de Echinodorus osiris sau E. orizontalis.

Pregatirea bazinului pentru reproducere costa in:
- un bazin de circa 40 l
- se umple cu apa mai veche (peste 48 de ore)

 - se pun in acvariu tufele de plante plutitoare si grupul de plante la colturi. Pe langa ca acestea constituie un loc de adapost si odihna pentru maturi si puiet, se pare ca in jurul acestora apare si se dezvolta o viata microscopica mancata de puiet;
- coloana de apa nu va depasi 10 cm pentru ca icrele de Betta sunt mai grele ca apa si dupa depunere si fecundare, acestea cad la fundul bazinului, fiind apoi luate de mascul in gura si fixate in cuibul de spuma. Daca coloana ar fi mai inalta, atunci dupa 4-5 drumuri, masculul ar obosi si si-ar pierde interesul pentru reproducere, lasand icrele cazute pe fund unde ar pieri. Adancimea mica ajuta si puii, care se vor putea ridica singuri la cuib. Sunt relatari ca nici o adancime de circa 30 cm a coloanei de apa nu ar fi prea mare;

- asigurarea unei temperaturi constante 26-28° C cu ajutorul unui termostat;
             - peste acvariu se va pune un geam, acest lucru asigurand mentinerea temperaturii constante, lucru care trebuie asigurat si dupa primele 30 de zile de viata, dupa care puietul incepe sa-si dezvolte organul auxiliar de respiratie (labirintul). De asemenea mentine si o umiditate existenta in biotopul natural.

 

Betta Splendens – Pestele luptator siamez

                 Betta splendens ca peste de acvariu poate fi diferit de pestele salbatic, din biotopul natural. Ca specie face parte din familia Anabantidae, caracterizata prin existenta unui organ respirator suplimentar, descris la prezentarea familiei. 

             Traieste in baltile calde, deficitare in oxigen din Asia de sud-est.

             Este un peste nepretentios, in acvariu putand fi crescut in vase foarte mici, fara aerisire. De aceea, pentru a avea exemplare demne de a fi prezentate intr-o expozitie, este de preferat sa fie crescut in vase mici, borcane, pentru a-si putea dezvolta si etala frumusetea.

            

              In general se apreciaza ca Betta splendens traieste doar 1,5-2 ani, dar exista marturii ca unii traiesc peste 3 ani. O hranire in exces si o hrana neadecvata scurteaza viata pestilor. De aceea se recomanda si folosirea ca hrana a ficatului de pui, inima si ficat de vita, carne de cal si hrana sub forma de fulgi deshidratati, creata special pentru ei.  

Betta este putin sensibil la boli, daca respectam regulile de mai sus privitoare la hrana si schimbarea apei. Sunt informatii ca masculii de Betta au trait peste 9 ani.

Organe de Simt

Organe de simț

 Văzul- Ochiul are o structură și origine complexă de forma unui glob, însoțit de organe anexe. Celulele fotosensibile se găsesc în retină și receptionează lumina. Ochii nu au pleoape și au o membrană nictitantă. Ochiul peștilor osoși este hipermetrop (nu vede aproape) și se poate acomoda numai pentru o vedere in departare. distanta minima la care poate vedea este de 5m.

 Mirosul- Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nări și 2 săculeți dinăuntrul capului, ce conțin câteva celule olfactive.

 Auzul- Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea internă (labirintul membranos) formată din utriculă, cu trei canale semicirculare și saculă, cu o formațiune numită lagenă.
  
 Musculatura- Musculatura peștilor este reprezentată, în principal, de 2 bande de celule musculare, întinse de-a lungul fiecărei laturi ai corpului. Acestea asigură flexiunea trunchiului. Alți mușchi sunt cei cranieni. Aproape toți peștii au vezica înotătoare(scrumbia nu are vezica), care este umplută cu o mulțime de gaze, în special oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice densitatea corpului.

 

 Scheletul- Peștii dispun de schelet intern format din scheletul capului, trunchiului și inotătoarelor. Scheletul capului cuprinde cutia craniană, oasele feței, oasele gurii, operculele. Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală care cuprinde un numar diferit de vertebre. De apofizele acestora sunt prinse coastele. 

               Coloana vertebrală este unită direct cu cutia craniană și coastele.Ea se împarte în 2 regiuni: toracala și codală. Peștii nu au stern.   Conformația membrelor este în strânsă legatură cu modul de locomoție, care este tipic acvatic. Înotătoarele neperechi (dorsală, codală și anală) au un schelet format din raze externe osoase ce susțin o membrană tegumentară. Înotătoarele perechi sunt formate din structuri osoase ale centurilor și structuri ale părtilor libere ale inotătoarelor. Prin intermediul centurilor scapulară și pelviană, inotătoarele perechi sunt prinse de scheletul corpului și musculatură.

Pestele

                     

                       Pestele este un animal vertebrat. Traieste in mediul acvatic, respira oxigen dizolvat in apa. Pestii sunt cei mai putin dezvoltati dintre craniate.
               Știința ce se ocupă cu studiul peștilor se numește ichtilogie. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de pești.

 Peștii au 2 tipuri de înotătoare:

• Perechi(pectorală și abdominală) 
• Neperechi(dorsală, codală și anală).

1.                   Cele perechi au o structură stabilă, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare și pelviene. Ele ajută peștii să se scufunde în apă,să facă rotații, să mențină corpul într-o poziție normală.
2.                   Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, susținuți de raze osoase externe.Înotătoarea codală participă la propulsarea înainte a peștelui, înotătoarele anale și dorsale participă la menținerea echilibrului în timpul înotului.

                            Corpul este fusiform, are forma hidrodinamică, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcătuit din 3 părți: cap, trunchi și coadă.

      

            Pielea este acoperită cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau plăci osoase de origine dermică. Colorația este determinată de cromatofori, celule care se află sub piele și conțin granule pigmentare.

                   
             

Link-uri Scoala

Proiecte Studenti

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Limbi si Literaturi Straine

UCDC INFORMATII


UCDC Forum Studenti